Sursă: Hotnews.ro

România a înregistrat o scădere semnificativă a forței de muncă în ultimele decenii, pierzând aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate între 1990 și 2024. Conform datelor analizate de Profit.ro, această contracție nu a fost distribuită uniform pe teritoriul țării, fiind mai accentuată în fostele centre industriale.

Cele mai afectate județe sunt Hunedoara și Galați, unde s-au pierdut fiecare peste 140.000 de angajați, urmate de Prahova, cu aproape 124.000, și Neamț, cu peste 116.000. Aceste județe au suportat direct costul dezindustrializării și lipsei de reconversie economică, fiind zonele în care dispariția marilor platforme industriale a fost cel mai vizibilă.

Care au fost județele cele mai afectate de pierderea forței de muncă?

Conform datelor, județele Hunedoara, Galați, Prahova, Neamț, Dolj, Caraș-Severin și Olt au înregistrat cele mai mari pierderi de angajați, fiecare depășind pragul de 90.000 de persoane. De asemenea, județele Teleorman și Brăila au avut scăderi de peste 80.000, fiind și ele printre cele mai afectate zone.

• Hunedoara și Galați au pierdut peste 140.000 de persoane ocupate fiecare
• Prahova a înregistrat aproape 124.000 de pierderi
• Neamț a avut peste 116.000 de angajați rămași fără loc de muncă
• Dolj, Caraș-Severin și Olt au pierdut fiecare peste 90.000 de persoane
• Teleorman și Brăila au avut scăderi de peste 80.000 de angajați

Ce impact a avut această tranziție asupra economiei regionale?

Zonele care în anii ’90 concentrau industrie grea și activitate economică intensă au suferit pierderi masive de forță de muncă, fără a reuși să le înlocuiască prin reconversie economică. Dispariția marilor platforme industriale din vestul, estul portuar și sudul țării a dus la un declin accentuat al ocupării forței de muncă în aceste regiuni.

Datele indică faptul că aceste județe au suportat cel mai greu costul tranziției economice, fiind cele mai afectate de procesul de dezindustrializare. În timp ce Bucureștiul și zona sa metropolitană au concentrat o parte din forța de muncă, dispariția industriei grele din alte zone a avut consecințe durabile asupra pieței muncii.

Acest declin a generat provocări majore pentru economia regională și pentru comunitățile locale, care au rămas cu un număr redus de angajați și cu o reconversie economică dificilă. În prezent, aceste județe continuă să resimtă efectele acestor pierderi în structura economică și socială.

Reprezentanții economiei și ai sindicatelor atrag atenția asupra necesității unor politici de reconversie și sprijin pentru regiunile afectate, pentru a evita o criză socială și mai profundă în viitor.