Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.
Evaluarea Comisiei Europene a fost transmisă în seara precedentă, iar ministrul a precizat că, deși România a recuperat 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, pierderea totală se ridică la aproape jumătate de miliard de euro.
Citește și: Salariile în renovări: Zugravii câștigă 5.500 lei, instalatorii 5.000 lei
Cererea de plată a fost depusă în 15 decembrie 2023, însă reformele aferente trebuiau să fie deja implementate corect. În mai 2025, CE a suspendat parțial anumite sume, din cauza nerealizării satisfăcătoare a unor jaloane importante, iar România a avut o perioadă de corectare și justificări suplimentare în noiembrie 2025.
Reformele întârziate și impactul asupra fondurilor europene
Dragoș Pîslaru a evidențiat că cele mai mari pierderi au fost cauzate de reformele amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat și a pensiilor speciale. În cazul pensiilor speciale, România a recuperat 166 de milioane de euro din cele 231 suspendate inițial, după multiple amânări și întârzieri în procesul de reformare.
- Recuperare de 132 milioane euro pentru guvernanța companiilor de stat
- Pierdere de 180 milioane euro pentru sectorul energiei
- Recuperare de 4,5 milioane euro pentru transporturi
- Pierdere totală de 15,4 milioane euro în sectorul transporturilor
Reacțiile oficiale și consecințele pentru România
Ministrul Pîslaru a criticat dur modul în care conducerea companiilor de stat a fost gestionată, acuzând că numirea politică și lipsa de profesionalism au dus la pierderi semnificative din fondurile europene.
El a subliniat că pentru a evita astfel de situații, este nevoie de o reformă reală, cu oameni competenți și criterii transparente în conducerea instituțiilor. În plus, Pîslaru a făcut apel la responsabilitate politică, acuzând că amânările și blocajele au fost cauzate de interese personale și lipsă de voință politică.
Reacțiile oficiale indică faptul că această decizie a CE va avea un impact direct asupra bugetului național și asupra proiectelor de dezvoltare finanțate din fonduri europene. Autoritățile române vor trebui să găsească soluții pentru a recupera încrederea Bruxelles-ului și pentru a evita pierderi similare în viitor.
Pe termen mediu, această situație poate duce la întârzierea unor proiecte importante pentru Giurgiu și alte județe, afectând dezvoltarea locală și crearea de noi locuri de muncă. În același timp, oficialii români au anunțat că vor intensifica eforturile de reformare și de transparență în implementarea proiectelor europene.