Sursă: Hotnews.ro
Irakul și Siria au semnat un acord pentru reconstrucția unei conducte petroliere care va oferi o rută alternativă de export față de Strâmtoarea Ormuz. Evenimentul a avut loc recent, în cadrul unui summit de investiții americane în Irak, desfășurat la Washington.
Documentul a fost semnat de directorul general al Basra Oil Company, Bassem Abdul Karim Nasr, și de directorul general al Syrian Petroleum Company, Youssef Qablawi. Conducta leagă orașul Kirkuk, din nordul Irakului, de coasta mediteraneană a Siriei și are o capacitate estimată de 700.000 de barili de petrol pe zi, conform datelor Administrației pentru Informații în Energie a SUA (EIA). Aceasta a fost închisă din 2003, după avarierea suferită în timpul invaziei americane în Irak.
Ce înseamnă această conductă pentru economia Irakului?
Proiectul poate contribui la creșterea producției de petrol a Irakului și la reducerea dependenței de rutele de export vulnerabile din regiune. Irak, al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, a fost afectat de perturbările traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, fiind dependent în mare măsură de portul Basra, situat la Golful Persic.
- Producția de petrol a Irakului a scăzut cu peste 50% în iunie, față de februarie, ajungând la aproximativ 1,9 milioane de barili pe zi.
- În februarie, înainte de conflict, Irak producea circa 4,2 milioane de barili pe zi.
- Conducta va permite exporturi directe către Marea Mediterană, reducând riscurile geopolitice.
- State din Golf investesc în infrastructură pentru a evita vulnerabilitatea de la Strâmtoarea Ormuz.
Care sunt provocările și riscurile pentru noile rute de export?
Deși noile conducte pot diminua parțial riscurile geopolitice, analiștii avertizează că Iranul continuă să aibă capacitatea de a lovi infrastructura energetică, inclusiv terminale petroliere, stații de pompare și depozite de stocare, indiferent de ruta de transport aleasă.
Astfel, reducerea vulnerabilității depinde și de stabilitatea regională și de capacitatea statelor de a asigura protecția infrastructurii critice în fața eventualelor atacuri sau sabotaje.
Acest proiect reprezintă o schimbare strategică pentru Irak și Siria, dar și pentru întreaga regiune, în contextul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu.