ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din GiurgiuGiurgiu Expres — Giurgiu, Bolintin-Vale, Mihăilești și comunele lorCele mai recente știri din GiurgiuGiurgiu Expres — Giurgiu, Bolintin-Vale, Mihăilești și comunele lor
economie

România a pierdut anual 9 mld. euro din fraudă de tip carusel, depășind costul Autostrăzii Moldovei

Radu Constantinescu

Radu Constantinescu

⏱ 2 min citire
Echipament fiscal și documente fiscale în birou
Sursa foto: zf.ro

Sursă: Zf.ro

România pierde anual 9 miliarde de euro din cauza fraudei de tip carusel, conform estimărilor Tax Institute, o sumă care depășește costul unor mari proiecte de infrastructură precum Autostrada Moldovei.

Citește și: Salariile în renovări: Zugravii câștigă 5.500 lei, instalatorii 5.000 lei

Andreea Nica, vicepreședinte CFA România, explică faptul că peste 20% din munca din țară este evaluată ca nefiscalizată, ceea ce limitează semnificativ capacitatea de colectare a statului și afectează bugetul național.

Ce înseamnă fraudele de tip carusel pentru economia României?

Fenomenul de evaziune fiscală de tip carusel implică circuite complexe de facturare fictivă, prin care se transferă sume între companii, fără a fi plătite taxele aferente. Aceasta duce la o reducere artificială a bazei de impozitare și distorsionează concurența între firme.

  • România pierde anual 9 miliarde de euro din fraude fiscale
  • Peste 20% din munca evaluată ca nefiscalizată
  • Costul proiectului Autostrăzii Moldovei, estimat la 6,4 mld. euro
  • Fenomenul afectează în mod diferit mediul de afaceri, unele firme fiind cinstite, altele fentează sistemul
  • Practicile informale reduc baza de impozitare și limitează veniturile bugetare

Impactul fraudei asupra bugetului și societății

Pierderile financiare cauzate de evaziune limitează resursele statului pentru investiții și servicii publice. În același timp, concurența neloială favorizează firmele care evită plata taxelor, afectând mediul de afaceri corect.

Andreea Nica subliniază că, deși există antreprenori cinstiți, o parte semnificativă de firme continuă să deconteze cheltuieli fictive și să plătească salarii minime, completând veniturile prin plăți în plic. Aceasta limitează potențialul de creștere al colectării fiscale și menține nivelul veniturilor bugetare sub media europeană de 40% din PIB.

Discuțiile publice actuale se concentrează mai mult pe reducerea cheltuielilor bugetare decât pe creșterea eficienței în colectarea taxelor. În sectorul public, ajustările de personal nu au vizat posturile redundante, ci angajați cu salarii mici, care părăsesc sistemul din cauza remunerației insuficiente.

Pentru mai multe analize și informații din domeniul economic, urmăriți Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels și pe Twitter.