Sursă: Jurnalgiurgiuvean.ro
În județul și municipiul Giurgiu, implementarea fondurilor europene din PNRR a evidențiat o polarizare între administrațiile capabile să atragă finanțări și cele blocate în birocrație. În timp ce unele primării au reușit să acceseze proiecte importante, altele au rămas în urmă, dezvăluind o luptă pentru resurse în cadrul programului european.
Citește și: Nouă percheziții în Giurgiu, braconieri reținuți cu ogari și termoviziune
Unul dintre cele mai importante proiecte a fost o investiție majoră pentru sistemele de apă și canalizare, fiind cel mai mare pachet financiar nerambursabil accesat vreodată de județ. În același timp, fondurile alocate pentru reabilitări energetice, transport verde și digitalizare au totalizat zeci de milioane de euro, fiind distribuite în principal către 22 de primării din Giurgiu, care au reușit să contracteze cel puțin un proiect.
Distribuția fondurilor PNRR în Giurgiu
Primăria Municipiului Giurgiu a fost nevoită să contracteze un credit de peste 76 de milioane de lei pentru a susține financiar aceste proiecte, o mișcare riscantă pentru bugetul local. Fondurile au fost direcționate în special către trei mari piloni: tranziția verde și eficiența energetică, reabilitările termice ale blocurilor și digitalizarea. În ciuda acestor realizări, cursa pentru fonduri a generat și diferențe semnificative între administrații, unele fiind câștigătoare, altele pierzătoare în această competiție europeană.
Astfel, în timp ce anumite primării au reușit să prindă trenul banilor europeni, altele s-au blocat în proceduri birocratice, rămânând în urmă în cursa pentru fonduri. În acest context, întrebarea despre cine a împărțit prada digitală și unde s-a blocat „trenul european” rămâne deschisă, fiind subiect de dezbatere în rândul autorităților și al specialiștilor în domeniu.