Sursă: Hotnews.ro
Pe 23 august 1939, s-a semnat pactul Molotov-Ribbentrop, un eveniment istoric ce a avut loc cu mai mult de șapte decenii în urmă, dar care continuă să influențeze percepția asupra totalitarismului și a războiului. În acea zi, două regimuri totalitare, URSS și Germania nazistă, au încheiat o alianță secretă, ce avea să devină un punct de cotitură în istoria Europei.
Citește și: Alegeri la AURr Giurgiu: Mihăiță Grigore și Viorel Pană, noii lideri județeni și municipali
Profesorul Ioan Stanomir subliniază că această semnare marchează apogeul totalitarismului, fiind momentul în care tiraniile lui Stalin și Hitler au decis soarta națiunilor, în timp ce ordinea politică și ideologică a secolului XX se afla în plină transformare. În articolul publicat de HotNews, autorul afirmă că, în ziua de 23 august 1939, totalitarismul se afla la zenit, iar dictaturile decideau destinul Europei și al lumii.
Semnificația zilei de 23 august 1939 în istoria totalitarismului
Stanomir evidențiază că, în acea zi, Stalin și Hitler au devenit simbolurile mutației radicale a regimurilor totalitare, care își aveau rădăcinile în catastrofa Marelui Război. Cele două regimuri, deși opuse în ideologie, au avut în comun dorința de a grăbi nașterea unei lumi noi, dominată de cruzime și barbarie.
- URSS și Germania nazistă au format o alianță secretă pentru doi ani, până în iunie 1941;
- Colaborarea economică și militară a permis agresiunea comună împotriva Poloniei și crimele de la Katyn;
- Regimul stalinist a devenit complice cu nazismul, facilitând agresiunea asupra Europei;
- 1939 marchează începutul unui capitol tragic pentru națiunile baltice și România;
- Legatul totalitarismului a fost de a accelera procesul de transformare a societății prin violență.
Impactul zilei de 23 august 1939 asupra Rusiei și a lumii
Stanomir remarcă că, în prezent, umbrele evenimentului din 1939 se extind asupra Rusiei autocrate din 2026. Canonizarea tiranului în Rusia lui Putin și nostalgia pentru totalitarismul sovietic sunt modalități de a legitima crima de stat ca strategie imperialistă. În acest context, Rusia continuă să ducă mai departe legatul stalinist, iar invadarea Ucrainei este văzută ca o continuare a aceleiași mentalități.
În concluzie, articolul subliniază că, indiferent de epocă, totalitarismul nu poate aduce mântuirea decât prin violență și nivelare sângeroasă. Libertatea trebuie apărată tenace, ca o stavilă în fața barbariei, iar memoria zilei de 23 august 1939 rămâne un avertisment pentru viitor.