Sursă: Hotnews.ro
Clarice Dinu, o femeie de 45 de ani din Giurgiu, împărtășește experiențele sale legate de sistemul medical și societatea din România. Ea povestește despre momentele în care medicii i-au atras atenția că, în loc să-i trateze o afecțiune, i-au spus că "copiii se fac la timpul lor".
Citește și: Salariile medii în România variază între 2.985 și peste 13.000 de lei pe lună
Femeia menționează că, în ciuda faptului că traversa o perioadă de confort material și emoțional, nu a avut planuri de a avea copii. La 49 de ani, însă, a devenit mamă pentru prima dată, aducând pe lume o fiică. În trecut, în fața blocului, ieșeau la joacă mai mulți copii, iar părinții aveau, în general, sub 30 de ani.
Schimbări sociale și demografice în România
Din 1990 încoace, situația nașterilor în România s-a modificat semnificativ. Datele Institutului Național de Statistică arată că, în 1990, doar 1,3% dintre nașteri erau ale mamelor de peste 40 de ani, iar în 2025 această cifră a crescut la 3,6%. În același timp, procentul mamelor de peste 40 de ani la primul născut a crescut de la 0,2% la 2,8%.
- Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut de la 22,3 la 27,9 ani
- Numărul nașterilor a scăzut de la 315.000 în 1990 la 145.000 în 2025
- Rata fertilității a coborât de la 2,2 la 1,18 copii per femeie
- Perspectiva demografică pentru 2050 indică o populație de circa 14 milioane de locuitori
Impactul schimbărilor sociale asupra familiei și sănătății
Schimbările sociale din ultimele decenii au influențat comportamentul reproductiv al românilor. Emanciparea femeii, creșterea mobilității sociale și costurile ridicate ale creșterii copiilor sunt factori care au determinat amânarea nașterilor și reducerea numărului de copii.
Specialiștii avertizează că, pentru a stopa declinul demografic, rata fertilității trebuie să ajungă la 1,5, însă în prezent aceasta rămâne sub acest prag. În aceste condiții, populația României ar putea ajunge la circa 14 milioane de locuitori până în 2050, dacă tendințele actuale continuă.
Clarice Dinu concluzionează că, deși societatea a evoluat, încă mai sunt surprize și provocări legate de modul în care românii își planifică familia și sănătatea reproductivă. Experiențele personale și statisticile oficiale arată o schimbare profundă în mentalitate și comportament.
În final, ea subliniază importanța unei abordări echilibrate și a sprijinului pentru familii, pentru a asigura o dezvoltare demografică sustenabilă în România.