O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, afirmă că resentimentul devine o problemă tot mai acută în societatea modernă și că trebuie să fim conștienți de efectele sale asupra comportamentului civic și politic. Ea a acordat un interviu pentru publicul HotNews, în care a explicat modul în care resentimentul influențează deciziile și relațiile sociale.
Filozoafa și psihanalista a subliniat că resentimentul nu trebuie subestimat, fiind o otravă care poate afecta profund societatea. „Nu trebuie să diminuăm puterea resentimentului! Să nu credem că este doar un flagel micuț, că este vorba despre o patologie oarecare. Nu”, a spus Fleury. Ea a explicat că resentimentul nu are doar motivații legate de nereușitele economice, ci și de nedreptățile sociale, care dau oamenilor resentimentari un motiv de a se manifesta.
Ce înseamnă resentimentul și cum ne afectează societatea
Psihanalista a descris resentimentul ca fiind o ruminație toxică, o fierbere internă care rămâne în sufletul individului. „Resentimentul este ca o fierbere toxică în interiorul nostru”, a spus ea. Conform lui Max Scheler, filozof german, resentimentul este ca o otravă care se acumulează în interior, afectând gândirea și relațiile. Fleury a adăugat că resentimentul apare pe fondul unui deficit de simbolizare și sublimare, fiind o construcție a fantasmelor și interpretărilor delirante.
- Resentimentul nu este o traducere a suferinței reale, ci o construcție psihică
- Poate apărea chiar și fără o suferință obiectivă
- Se manifestă ca o otravă care rămâne în suflet
- Este cauzat de lipsa de simbolizare și de sublimare
- Poate duce la blocaje în gândire și relații sociale
Ce se întâmplă dacă rămânem blocați în resentiment?
Fleury a explicat că persoanele blocate în această stare de resentiment se deresponsabilizează și se „esențializează”, considerând că tot ce li se întâmplă li se cuvine, fiind mereu victime. „Se dezangajează față de lume și își justifică orice acțiune sau reacție din această poziție de victimă”, a spus ea. Astfel, capacitatea de a acționa și de a găsi soluții se reduce considerabil, iar gândirea devine blocată în cercuri vicioase.
Psihanalista a avertizat că această stare de resentiment poate duce la polarizare socială, radicalizare și chiar la votul pentru politicieni „alienați”, care profită de această stare de nemulțumire. În opinia sa, pentru a proteja democrația, trebuie să învățăm să gestionăm și să depășim aceste sentimente negative, dezvoltând empatie și înțelegere.
Fleury a încheiat spunând că, deși resentimentul poate fi o reacție la nedreptăți reale, soluția nu este să le ignorăm, ci să le abordăm cu luciditate și responsabilitate, pentru a nu lăsa ca această otravă să ne distrugă societatea.